- meschinãríe
- s. f., art. meschinãría, g.-d. art. meschinãríei; pl. meschinãríi, art. meschinãríile
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
meschinărie — MESCHINĂRÍE, meschinării, s.f. 1. Lipsă de generozitate, de nobleţe sufletească, micime (sufletească, de caracter); (mai ales la pl.) atitudine, gest, faptă de om meschin. ♦ Zgârcenie, avariţie. 2. Lipsă de importanţă, de semnificaţie; întâmplare … Dicționar Român
micime — MICÍME, micimi, s.f. Faptul de a fi mic; fig. josnicie, meschinărie; micşorime. – Mic + suf. ime. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 MICÍME s. 1. (rar) micie, micşorime. (micime unui obiect.) 2. v. scurtime. 3. (rar) strâmtime. (micime… … Dicționar Român
cărpănoşie — CĂRPĂNOŞÍE s.f. (depr.) Zgârcenie, avariţie; meschinărie. – Cărpănos + suf. ie. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Cărpănoşie ≠ galantomie Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime CĂRPĂNOŞÍE s. v. avariţie, calicenie, calicie,… … Dicționar Român
meschin — MESCHÍN, Ă, meschini, e, adj. 1. Preocupat de interese mărunte. ♦ Lipsit de generozitate, de nobleţe sufletească, mic la suflet, egoist, josnic, murdar. ♦ Care arată sau trădează lipsă de generozitate, de nobleţe sufletească, micime sufletească.… … Dicționar Român
meschiniza — MESCHINIZÁ, meschinizez, vb. I. refl. (Rar) A deveni meschin, a da dovadă de meschinărie. – Meschin + suf. iza. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 meschinizá vb., ind. prez. 1 sg. meschinizéz, 3 sg … Dicționar Român
mic — MIC, Ă, mici, adj. 1. Care este sub dimensiunile obişnuite; de proporţii reduse. ♢ Literă mică = minusculă. Degetul (cel) mic = cel mai subţire şi mai scurt dintre degete, aşezat lângă inelar. ♢ loc. adv. În mic = pe scară redusă, fără amploare.… … Dicționar Român
mărinimie — MĂRINIMÍE s.f. Bunăvoinţă, înţelegere, bunătate, generozitate. ♦ (înv.) Bărbăţie, curaj. – Mare1 + inimă + suf. ie (după lat. magnanimitas). Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Mărinimie ≠ avariţie, zgârcenie, meschinărie, zgârcenie… … Dicționar Român
ubuesc — UBUÉSC, Ă, ubuéşti, adj. Cu caracter comic, crud şi laş. ♦ (p. ext.) Grotesc. (cf. fr. ubuesque) Trimis de tavi, 13.07.2005. Sursa: MDN UBUÉSC, Ă, ubuéşti, adj. (livr., peior.) Care evocă caracterul grotesc al tatălui Ubu, prin despotism,… … Dicționar Român
zgârcenie — ZGÂRCÉNIE, zgârcenii, s.f. Însuşirea de a fi zgârcit; caracterul omului zgârcit; avariţie, calicenie. – Zgârci2 + suf. enie. Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX 98 Zgârcenie ≠ galantomie, mărinimie Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
îngustime — ÎNGUSTÍME, îngustimi, s.f. Însuşirea de a fi îngust. ♦ fig. (Cu determinările de spirit , de vederi , de orizont etc.) Lipsă de orizont, mărginire, mediocritate (în gândire, concepţii etc.). – Îngust + suf. ime. Trimis de valeriu, 25.04.2003.… … Dicționar Român